Turismul balnear – în plină dezvoltare

Nicu RadulescuInterviu cu domnul Nicu Rădulescu,
Preşedintele OPTBR
(Organizaţia Patronală a Turismului Balnear
din România)



Domnule Rădulescu, au fost revitalizate sau inaugurate în ultimii ani noi obiective din zona balneară?

Potenţialul balnear al României este binecunoscut în ţară şi în străinătate; el a trezit  întotdeauna interes, atât din partea investitorilor, cât şi al vizitatorilor. Poziţia geografică deosebită a staţiunilor balneare, situate în zone cu peisaje deosebite, la munte sau pe litoral, ca şi bogăţia factorilor naturali de cură, precum ape minerale sau  termale, nămoluri sau mofete, au contribuit la atragerea de investitori. În ultimii ani, investiţiile s-au intensificat în cele mai multe staţiuni. Merită subliniat faptul că investiţiile în turismul balnear trebuie să aibă o valoare mai ridicată, comparativ cu cele din alte tipuri de staţiuni turistice; un hotel pentru tratament costă de 2-3 ori mai mult decât un hotel obişnuit. Să luăm în considerare şi faptul că într-un hotel de tratament este necesar un personal mai numeros, cu anumite specializări, medicale şi nu numai, ceea ce sporeşte costurile de investiţie şi operare. Aş da ca exemple câteva staţiuni unde în ultimii ani au apărut construcţii noi sau au fost modernizate hoteluri, având drept rezultat creşterea gradului de confort, schimbarea dotărilor sau a echipamentelor specifice, apariţia unor centre wellness şi Spa: Amara, Buziaş, Moneasa, Băile Felix, Covasna, Tuşnad, Vatra Dornei, Băile Herculane, Saturn, Băile Sărate, Geoagiu... Practic, aproape în fiecare staţiune au apărut în ultimul timp investiţii noi sau au fost modernizate unităţile de turism balnear.

Unde credeţi că sunt în continuare perspective de dezvoltare şi de noi investiţii, în funcţie de resursele pe care le are România?

Perspective de dezvoltare sunt peste tot unde sunt factori naturali de cură, iar aceştia se regăsesc pe aproape tot teritoriul ţării. Calitatea lor este demonstrată pe de o parte de tradiţia utilizării lor, multe din secolul al XIX-lea, sau, cum e cazul unor staţiuni precum Băile Herculane, chiar de pe vremea legiunilor romane, de acum 2.000 de ani, iar pe de altă parte de certificările acordate de Institutul Naţional de Balneologie, ca organism al statului abilitat să verifice şi să certifice calitatea factorilor de cură.

Cum evaluaţi situaţia staţiunilor balneare româneşti în acest moment?

Turism balnearApreciez că suntem într-o tendinţă crescătoare de dezvoltare; am menţionat că s-au făcut investiţii şi sunt încă necesare altele. Apariţia unui act legislativ ce conferă titlul de ”staţiune balneară“, în baza căruia au fost certificate multe staţiuni, a creat un curent favorabil acestui domeniu şi dă investitorilor mai multă încredere pentru a-şi dezvolta afacerile în turismul balnear. Totuşi, comparând cu staţiuni din alte ţări, cred că diferenţa de bază o constituie modul cum arată staţiunea, posibilităţile de agrement şi căile de acces către staţiuni, dar acestea ţin mai mult de alte structuri ale statului sau ale administraţiei locale. Există un plan de acţiune al autorităţii de resort, elaborat în baza Strategiei naţionale pentru turism balnear, valabilă până în 2015, care prevede derularea unor  activităţi şi investiţii care să conducă la repoziţionarea acestui segment în cadrul industriei turistice. La punerea acestuia în practică este necesară contribuţia comună a instituţiilor statului implicate în domeniu, a autorităţilor locale, dar şi a întreprinzătorilor şi investitorilor privaţi.

Ce facilităţi îi atrag pe turişti? Sunt unităţile balneare dotate ca să răspundă clientului de azi?

Pornind de la principalele afecţiuni tratate în staţiunile balneare, şi anume bolile reumatismale şi cardiace, care afectează în general persoane de vârsta a doua sau vârstnice, putem afirma că atât factorii naturali de cură, cât şi o serie de alte echipamente şi dotări specifice se găsesc peste tot în unităţile specializate din staţiunile balneare. Investiţiile din ultimii ani au inclus şi echipamente, aparatură şi dotări moderne, la standarde europene. Investitorii au sesizat însă şi trendul modern, şi-au diversificat serviciile prin echiparea cu dotări de wellness, care se adreseazâ şi celor veniţi la tratament, dar şi însoţitorilor acestora sau altor categorii de vizitatori.

Către ce tipuri de servicii credeţi că ar trebui să se mai orienteze investitorii?

Investitorii urmăresc cele două direcţii de bază: cererea pentru servicii de tratament clasice şi adaptarea la cerinţele moderne prin diversificarea serviciilor. Mai nou, ei se îndreaptă către o nouă categorie de clienţi, ai sectorului MICE (meetings, incentives, conferences and exhibitions – deci organizarea de conferinţe, seminarii, congrese etc.), şi vor să ofere participanţilor servicii suplimentare, de relaxare şi refacere. În acest sens, o promovare susţinută şi elaborarea de programe adecvate constituie sau ar trebui să constituie instrumente de bază în calculul costurilor investiţiilor.

Cum evaluaţi piaţa furnizorilor de echipamente şi produse specifice domeniului    balnear? Există lacune în aprovizionare şi ofertă?

Cred că aici ne situăm în trendul modern. Pe piaţă se găsesc furnizori de echipamente de renume internaţional, dar şi firme româneşti, pentru toate tipurile de echipamente şi produse specifice domeniului. Achiziţionarea de echipamente de ultimă tehnologie şi de produse adecvate reprezintă una dintre preocupările majore ale deţinătorilor de baze de tratament şi wellness care doresc să-şi menţină şi să-şi sporească numărul de clienţi. Nu cred că putem vorbi de lacune, ci dimpotrivă, de o ofertă bogată şi diversificată, care creează uneori investitorilor dificultăţi de selecţie.

Cum se poate combina turismul balnear cu cel de tip Spa/wellness?

Cred că trebuie să intensificăm mai mult activităţile de educare în spiritul păstrării sănătăţii, al practicării măsurilor de prevenţie. Totodată, putem lua în considerare faptul că, în ultima vreme, s-a constatat o schimbare în structura celor ce vin în staţiuni: pe lângă cei care vin doar pentru tratament, a crescut numărul familiilor cu copii care îşi petrec vacanţele în staţiunile balneare. Acestora trebuie să li se ofere servicii diversificate, adecvate fiecăruia, de tip wellnes, recreere ş.am.d..

Sunt problemele din domeniu pe care le pot rezolva autorităţile?

Turismul balnear este un domeniu complex, care poate asigura o activitate permanentă, nesezonieră. Multe aspecte cad în sarcina statului, a autorităţilor locale care, pe lângă responsabilităţi precum crearea unui cadru adecvat legislativ, favorabil investiţiilor în staţiunile balneare, atragerii investitorilor privaţi sau corporatişti, trebuie să ia măsurile corespunzătoare şi chiar să investească pentru funcţionarea în bune condiţii a utilităţilor publice (parcuri, reţelele de apă/canalizare/iluminat stradal etc.), aspectul localităţilor, accesul către acestea şi în interiorul lor.

Care este rolul organizaţiei pe care o reprezentaţi, în acest context?

Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România, ca singura asociaţie de profil, pledează pentru drepturile şi interesele investitorilor în turismul balnear. Există permanent un dialog cu autorităţile şi o bună colaborare cu alte asociaţii din turism pentru corelarea  activităţilor; totodată, promovează potenţialul şi programele specifice oferite de societăţile de turism balnear pentru creşterea numărului de turişti autohtoni, dar şi pentru atragerea de turişti străini.


De: SpaMagazin | 26 Aug 2013

0 Comentarii

Adauga un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi facuta publica. Completati cel putin campurile obligatorii.