Continuăm
acest serial referitor la efectele apei, în diferite stări de agregare și la
diverse temperaturi, asupra organismului uman. Ca și în edițiile precedente, vă
recomandăm ca terapiile să fie realizate cu consultarea unui specialist, mai
ales în cazul copiilor, vârstnicilor sau celor cu diverse afecțiuni
circulatorii, respiratorii, dermatologice, tumorale etc., rolul acestor
articole fiind doar cel de a înțelege principiile și rolul diverselor tehnici.
Vom continua așadar cu cele mai întâlnite proceduri de hidroterapie.
Inhalarea aburilor
Prin această metodă, aerul umed este dirijat către tractul respirator, în cadrul unor ședințe care pot dura 30 – 60 de minute (până la 3 asemenea ședințe pe zi). De regulă, aceste inhalări includ uleiuri aromatice sau infuzii de plante medicinale, care amplifică efectele. Consecințele asupra organismului sunt importante, întrucât aerul cald și umed ajută la lichefierea mucusului din tractul respirator și permite expectorația, iar încălzirea mucoasei pulmonare prin condensarea aburului crește circulația, respectiv scade congestia. Din aceste motive, inhalațiile sunt utile în afecțiuni precum laringite, congestii ale tractului respirator, dureri în gât sau tuse, cu rezerve în cazul copiilor sau vârstnicilor, care nu răspund corespunzător la căldură, sau a bolnavilor de insuficiență cardiacă congestivă (aerul umed afectează respirația).
Tratamentele și pungile cu gheață
Aplicarea locală a gheții, pe o suprafață limitată și protejată, se poate face în sesiuni de 15 - 30 de minute, iar procedeul se poate repeta la nevoie după fiecare 1 – 3 ore. În funcție de timpul de expunere la gheață, efectele se succed astfel: primul răspuns fiziologic al organismului este vasoconstricția, urmată imediat de vasodilatație, iar de la un moment dat apare din nou vasoconstricția. Efectele generale sunt deci scăderea circulației și scăderea congestiei locale, dacă există edeme. Rezultatele sunt superioare tratamentelor cu apă lichidă, deoarece gheața absoarbe până la topire de 80 de ori mai multă căldură, ceea ce face ca decongestionarea să se facă mai rapid, reducând temperatura țesuturilor inflamate și umflate. Astfel, aplicările locale cu gheață pot fi utile în reducerea disconfortului unei apendicite acute, bursite, după intervenții chirurgicale stomatologice, în general pentru orice inflamație comună (nu și cele cauzate de frig, degerături etc.). De asemenea, există efecte benefice în cazul anorexiei, cucuielor, contuziilor, febrei, gutei, migrenei, hemoragiilor, hemoroizilor, înțepăturilor de insecte, mușcăturilor de păianjen, entorselor, durerilor de dinți. Contraindicațiile sunt de regulă pentru cei afectați de frig, astm bronșic și cistită acută.
Comprese cu apă
Acestea presupun aplicarea unui material textil îmbibat cu apă (în care se pot dilua anumite substanțe – medicamente, uleiuri etc.). Vorbim de o compresă cu apă rece, care, fiind acoperită cu un alt material textil uscat, după ce este aplicată, se va încălzi treptat de la temperatura corpului prin stimularea circulației. De regulă, compresa este menținută mai multe ore sau până la uscare, după care operațiunea se poate repeta. Este important ca procedeul să se încheie cu un scurt masaj prin frecare. Efectul temperaturi reci inițiale este vasoconstricția, apoi vasodilatația care duce la încălzirea țesutului. Căldura se acumulează și în compresa izolată termic de exterior, ceea ce prelungește vasodilatația și relaxarea țesutului. În funcție de permeabilitatea țăsăturii, evaporarea poate produce răcirea și acest fenomen, în combinație cu încălzirea țesutului ca reacție la apa rece, creează anumite cicluri termice care duc la o echilibrare a circulației și metabolismului. Iată de ce compresele umede aplicate local, la nivelul abdomenului sau pieptului, sunt benefice pentru dureri de spate, colici biliare, apendicită cronică, constipație, Boala Crohn, somnolență hepatică, insomnie, sindrom de colon iritabil, indigestie, colită ulcerativă, mastită acută, astm (în faza acută se începe cu o compresă caldă timp de 5-10 minute), bronșită cronică, tuse, început de gripă, pneumonie (la febră mare, cu schimbarea compreselor la fiecare jumătate de oră), laringită, limfadenopatie, faringită, amigdalită, artrită, dureri, entorse etc.. Nu se recomandă celor aflați într-o stare avansată de slăbiciune și celor care au o temperatură scăzută.
Cataplasma
Cataplasmele reprezintă utilizări locale ale unor produse cu proprietăți medicinale (în general aparținând terapiilor naturiste – plante, argile, minerale, amestecuri sub formă de pastă, uleiuri etc.) pe piele, în zonele afectate, de regulă umede și calde, fiind învelite în textile și prosoape pentru a nu provoca disconfort sau arsuri. Ședințele presupun 2-3 asemenea aplicări care pot dura câte 3-10 minute fiecare – procedurile variază în funcție de terapie. Efectele asupra organismului apar datorită căldurii care dilată vasele de sânge, decongestionează și crește etabolismul, transpirația și eliminarea toxinelor din organism. Țesuturile se relaxează, iar durerile scad în intensitate. Procedura este benefică pentru inflamații, bronșită, pleurezie, dismenoree, calculi biliari, gastroenterita, insomnie, spasme musculare, tensiune, nefrită, prostatită, colică renală, sciatică, lumbago, nevralgii intercostale. Sunt contraindicate la stările avansate ale cancerului, hemoragii, ulcere gastrice sau probleme senzoriale.
Băi pentru picioare
Imersia picioarelor în apă caldă (la temperaturi de 40 - 43° C), până deasupra gleznelor, timp de 10 – 30 de minute, poate avea efecte benefice asupra sănătății. În primele 5 minute, apa fierbinte se adaugă treptat în vas, iar picioarele pot fi scoase din când în când pentru a permite adaptarea la temperatură. La final, se toarnă apă rece pe zona care a fost scufundată în baia fierbinte. Inițial, căldura va dilata vasele de sânge din picioare și va crește circulația, dar după 5 minute va apărea o stază care va influența congestiile din alte zone ale corpului. Căldura va crește, de asemenea, metabolismul și temperatura generală. Băile de picioare sunt benefice în cazul răcelilor, durerilor de cap de tip congestiv, oboselii, sângerărilor nazale, congestiei pelvine, negilor plantari, congestiei pulmonare, menstruației suprimate. Nu sunt admise în cazul bolilor vasculare periferice și a diabetului zaharat care provoacă neuropatii periferice cu scăderea capacităților senzoriale.
Băile de șezut
Acestea presupun scufundarea zonei pelviene într-un vas, prin așezare, iar uneori se face în același timp cu baia de picioare, cele două băi fiind de temperatură similară sau diferită (cald-rece). În cazul din urmă, care are efecte mai puternice și este folosit mai des în hidroterapie, se alternează temperaturile și în baia de șezut. Efectele generale constau în îndepărtarea congestiilor din zona plămânilor și capului, relaxarea țesuturilor la apă caldă, tonifierea lor la apă rece, calmarea sistemului nervos la apă neutră. Durata/duratele recomandate pot fi găsite în următorul tabel:
|
Baie de șezut caldă |
Baie de șezut rece |
Alternare cald-rece a băilor de șezut |
Baie de șezut neutră |
Temperatura băii de șezut |
41 - 43°C |
12 - 24°C |
41 - 43°C |
33 - 36°C |
Temperatura băii de picioare |
43 - 45°C |
10 - 25°C |
15°C |
|
Durata |
3 - 8 minute |
3 - 8 minute |
2 - 5 minute în baia de șezut caldă și 20-60 de secunde în baia de șezut rece |
¼ - 2 ore |
Beneficiile băilor de șezut calde, reci, alternante sau neutre se resimt asupra unei multitudini de afecțiuni, care țin atât de zona genitală, urinară sau digestivă, cât și de sistemul nervos sau afecțiuni ale coloanei vertebrale. Apa rece nu este recomandată celor cu probleme cardiace, congestie pulmonară, colici sau spasme, așa cum apa caldă nu este permisă celor cu hemoragie, menoragie, congestie pelvină etc.
Băile alternante
Băile alternante implică folosirea succesivă de apă caldă și apă rece, pe întregul corp sau pe o parte a acestuia, și se poate practica în general prin dușuri alternante, în sesiuni cu durate specifice: 2 - 5 minute cu apă caldă la 41-43°C și 15 - 60 secunde cu apă rece (15 °C). Procedura se repetă de cel puțin 3 ori, încheindu-se totdeauna cu apă rece. Beneficiile apar prin îmbunătățirea circulației, fiind un tonic general și conferind energie celor afectați de congestii și inflamări locale sau generale. Sunt considerate ideale pentru varice și hemoroizi, dar sunt contraindicate cardiacilor și celor cu hemoragii.
Băile neutre
Imersiunea corpului în apă cu temperatură de 33,8 – 36,1°C, timp de 20 - 60 minute (pentru insomnie, de pildă), sau chiar până la 3 - 4 ore în cazul febrei sau unor episoade maniacale, are efecte benefice prin echilibrarea circulației, sedare și scăderea congestiilor. Temperatura neutră nu activează niciun eveniment fiziologic, dar permite sistemului nervos să se odihnească și are rolul unui tranchilizant general. Efectele benefice intervin pentru o sumă de afecțiuni precum hipertensiunea arterială acută, anxietate, despresie, dureri cronice, insomnie, neurastenie, prurit, edem periferic, sevraj în cazul renunțarii la droguri. Reprezintă de asemenea o cale de a trata o serie de afecțiuni atunci când sunt contraindicate aplicațiile reci sau fierbinți (arterioscleroză și diabet). Contraindicațiile vizează afecțiunile grave ale pielii și insuficiența cardiacă.
Hidroterapia constituțională
Este o metodă dezvoltată de medicul naturist O.G. Carroll (1879 - 1962) și urmașii săi, fiind folosită cu succes în tratarea unei game largi de afecțiuni datorită îmbunătățirii sistemului imunitar, detoxifierii, nutriției generale și restabilirii echilibrului sistemului nervos. Procedura este ceva mai complexă decât exemplele anterioare, implicând o serie de operațiuni cu prosoape reci, calde și fierbinți, care se aplică după anumiți algoritmi (uneori în tandem cu proceduri de electroterapie). Fiind folosită cu succes în ultimele 6-7 decenii, metoda este predată în majoritatea școlilor de profil din Occident, mai ales în cele specializate în neuropatii. Este indicată în astm, bronșită, afecțiuni imunitare și digestive, hipertensiune, artrită, diabet, depresii etc., cu excepția cazurilor de astm acut și temperatură scăzută a corpului.
Hidroterapia este evitată sau contraindicată în anumite situații generale:
- Hemoragii acute, răni deschise, ulcerații, leziuni de presiune
- Febră acută (nu se utilizează cald și rece la extrem)
- Infecții acute ale pielii acute, erupții cutanate contagioase
- Diabet zaharat cu neuropatie periferică (la temperaturi extreme, persoanele respective nu detectează durerea)
- Persoanele hipotensive în băi calde
- Incontinența vezicii / intestinului
- Tumori maligne
- Convulsii
- Complicații cardiace severe
- Sindromul Raynaud
- Boli vasculare
Va urma
0 Comentarii