2023 - direcții de evoluție pentru Wellness/Spa

Am început un nou an și este bine să facem o trecere în revistă a principalelor tendințe din industria ospitalității, cu accent pe zona wellness, tendințe care au șanse mari să devină obiceiuri de consum în 2023 și mai târziu, într-o selecție care credem că va avea ecouri și pe piața din România. Contextul nu este unul simplu, fiind ieșiți de curând dintr-o pandemie care a răscolit o lume întreagă și intrați într-o criză energetică, destul de severă pe plan european și nu numai.

Noul profil de consumator

Cel care vrea să beneficieze de servicii wellness/Spa devine mai puțin egoist, fiind preocupat și de bunăstarea colectivă, într-o abordare holistică. El este mai reflexiv, mai preocupat de sănă­tatea mentală și emoțională, mi­zea­ză în egală măsură pe rațiune și pe spiritualitate. Nu dorește să atingă perfecțiunea sau să aibă acces la ea, aceasta fiind probabil o reacție la consumerismul excesiv și marketingul artificial. În același timp, se petrece o schimbare de generație care aduce o altă perspectivă asupra stării de bine. Munca din greu, cu agitație și stres, specifică milenialilor, nu reprezintă o atracție pentru generația Z, care nu are răbdare să aștepte recompense din partea societății, ci și le oferă singură, prin „soft life” – o viață mai simplă, pe cât posibil confortabilă, în care alegerile se fac fără grabă și fără eforturi solicitante, iar rolul social și banii nu sunt mizele principale. Ei sunt foarte mobili din perspectivă profesională și lucrează la proiecte ca externi, în funcție de disponibilitate și nevoia de bani. Sunt foarte determinați când vor să aibă ceva și vor face toate eforturile nece­sare, dar fără a deveni obsedați de detalii, precum ingredientele unui tratament facial. Într-un fel, este o întoarcere la elementele de bază, ceea ce orientează wellness-ul către practici mai simple, de bun-simț.

În același timp, noul consumator este mai lucid cu propria sa imagine – nu mai ține neapărat să își creeze o imagine artificială pe rețelele de socializare. Se cam încheie epoca manipulatoare a imaginilor prelucrate în Photoshop, în care subiecții par mai bine pro­por­ționați sau mai tineri decât în realitate; există țări în care aceste practici sunt reglementate, considerându-se că ima­gi­nile respective au efect asupra să­nă­tății psihice a populației.

Referitor la spiritualitate, aici există două tendințe: pe de o parte se pune o limită mai strictă gândirii magice, cerându-se dovezi concrete ale unor practici sau tratamente, iar pe de alta se tinde către o conexiune mai strânsă cu universul, la un nivel superior, dincolo de cel fizic. În acest context, devin tot mai atractive practicile șamanice și psihedelice. Aceasta nu presupune nea­pă­rat consumul de droguri, ci mai degrabă reînvierea unor tradiții ances­trale sau a unor ceremonii cu carac­ter spiritual.

Călătorii sustenabile

În mentalul multor consumatori de servicii wellness, bunăstarea este mai mult mentală și mai puțin condiționată de locație. Excepție o fac locurile unde este ceva de învățat, sau unde să își împlinească un hobby, o pasiune (drumeții, sporturi, ecologie, arte, olărit, apicultură etc.), independent sau sub îndrumarea unui profesor pe care, poate, l-au cunoscut în timpul pandemiei în mediul on-line. În același timp, clienții sunt tot mai preocupați de caracterul sustenabil al sejururilor lor, de amprenta de carbon a fiecărui produs sau serviciu, trend care capătă o consistență tot mai mare de câțiva ani. Criza energetică este departe de a găsi o rezolvare clară, cel puțin în Europa, prin urmare va exista o miză puternică privind economisirea de resurse. Putem merge și mai departe în această logică: ce poate fi mai ecologic decât o călătorie... virtuală. Centrele wellness apelează la aplicații tot mai sofisticate care îl duc pe client în locuri mirifice, exotice, în timpul antrenamentului sau procedurii.

Modificarea rutinei zilnice

Devine tot mai cunoscut faptul că o cină târzie are efecte negative asupra calității somnului, iar somnul este con­siderat un element extrem de important al stării de bine și al unei vieți productive, de calitate. Oamenii sunt conștienți că, dacă mănâncă mai de­vreme, vor avea timp să digere și să aibă un somn odihnitor. Acest lucru va avea efect asupra orelor de frecventare a sălilor de fitness sau Spa - cei mai mulți specialiști recomandă consumarea excesului de calorii prin efort după masă, alții consideră că este necesar un supliment de nutrienți și după efort (aceasta depinde și de vârstă, inten­sita­tea și scopul practicării). În plus, s-au modificat tipurile de mișcare pentru menținerea sănătății, respectiv pier­derea în greutate. Pe timpul pandemiei, din diverse motive (pentru că sălile de fitness erau închise, pentru că oamenii se plictiseau în casă ș.a.m.d.), cel mai popular sport a fost... mersul pe jos. Plimbările, individuale sau în grup, au devenit o practică frecventă, chiar și pentru cei care nu aveau acest obicei, creându-se un nou trend. Eforturile de intensitate mică, precum exercițiile pe covorașul de acasă, au intrat în rutina zilnică a multora. Inclusiv cei care cre­deau că pot slăbi doar prin efort intens au ajuns la concluzia că pot avea rezultate satisfăcătoare și fără să se supună la „torturi”.

Este iarăși un aspect de care centrele fitness și Spa ar trebui să țină cont, calibrându-și serviciile, facilitățile și campaniile de marketing, pentru a-i atrage nu doar pe cei fideli, ci și pe cei care încep să descopere avantajele unui stil de viață mai sănătos. Trebuie spus că centrele wellness au un avantaj major: nevoia oamenilor de a socializa, de a face mișcare în grup, ceea ce este destul de greu de obținut în afara unui cadru organizat. În timpul pandemiei, s-a observat că este foarte importantă acea cameră de la laptop sau telefon, prin care practicanții de fitness, pilates sau yoga se aflau în contact permanent cu colegii lor, motivându-i și dându-le o stare mai bună.

Revenind puțin la beneficiile odih­nei, este necesar să remarcăm apariția tot mai multor locații wellness care au dezvoltat proceduri speciale de terapie prin somn, existând numeroase per­soane care au conștientizat impor­tanța lui asupra bunăstării fizice și emo­ționale. Procedurile includ șezlon­guri cu vibrații, căști pentru dormit sau pentru me­ditație, pregătirea prin anumite pro­ceduri Spa ș.a.m.d.

Ca acasă

În timpul pandemiei, mulți angajați au lucrat la domiciliu, sau în sistem hibrid (cu 2-3 zile pe săptămână la birou), ceea ce le-a dat o nouă perspectivă asupra confortului și timpului personal. Oa­menii s-au „recalibrat” într-o atmos­feră de familie uneori relaxantă, alteori perturbatoare, după cazuri și nevoi. Consecința este că mulți ar vrea să regăsească la serviciu anumite elemente ale muncii de acasă, în principiu o atmosferă de bunăstare și de familia­ritate, dar și de un echilibru între viața privată și cea personală. De asemenea, rămâne actuală tendința de a evita pe cât posibil aglomerația, contactul cu diverse obiecte, spațiile cu o igienă pre­cară. Acest lucru are deja efecte asupra industriei ospitalității, de la felul în care sunt amenajate camerele de hotel, cafenelele sau centrele wellness, la facilitățile oferite (infrastructură digitală, confort acustic, calitatea și aspectul personalului angajat). Nu în ultimul rând, aceste schimbări de perspec­tivă vizează și gradul de satis­facție al angajaților unei unități Horeca, în contextul unei crize serioase de resurse umane.

Multe lucruri care țin de sănătate și bună­stare s-au făcut la propriul do­miciliu – un bun exemplu este îngri­jirea pielii, domeniu în care au apărut nu­meroase produse și echipamente ase­mă­nătoare celor din gama pro­fe­sio­nală, care pot fi folosite și acasă, cu un aport financiar redus considerabil. A fost un semnal de alarmă pentru centrele de înfrumusețare, care au resimțit o reducere a clientelei, chiar și după ce pandemia a devenit o amintire.

Unele proceduri au rămas a fi efectuate la domiciliu, altele nu, dar un lucru a fost clar: centrele de înfru­musețare au fost nevoite să își schimbe ofertele și modul de promovare, mer­gând pe nișe mai clare.

Echilibru pe rețelele de socializare

Detoxifierea digitală este un subiect despre care se vorbește de peste un deceniu; faptul că apar noi gadget-uri și aplicații face ca subiectul să rămână în prim-plan, de fiecare dată cu alte mize. Perspectivele sunt și ele variate, de la respingerea completă la integrarea masivă a tehnologiilor digitale în ru­tinele de wellness.

Miza este în prezent reprezentată de raportarea la rețelele de socializare, pe care tot mai mulți încearcă să le utilizeze în mod echilibrat, intercalând perioade de detoxifiere. Este necesar, în contextul în care, conform unor studii, majoritatea utilizatorilor sunt prezenți pe rețelele de socializare imediat înainte și după somn, ceea ce arată o dependență profundă, cu efecte precum anxietatea, un somn de proastă calitate, oboseala vederii sau probleme în relațiile personale.

Există și voci care susțin că există și avantaje ale rețelelor de socializare, precum cons­trui­rea unui capital social, men­ține­rea conexiunilor cu mai multe persoane, gestionarea impresiilor - elemente ale vieții noastre sociale și afective, cu efecte asupra stării noastre de bine. Industria ospitalității s-a implicat în rezolvarea acestei probleme prin diverse metode, mai mult sau mai puțin radicale, de la sejururi în zone fără acces către rețelele de telefonie și internet, la clădiri inteligente în care oaspetele este conectat online la orice facilitate a hotelului (rezervare, acces, climatizare, room-service ș.am.d.).

Industria Horeca este oricum strâns conectată la rețelele de socializare, fie doar dacă ne gândim la recenzii, recomandări sau alte tipuri de comu­nicare, formală sau informală.

Plasarea într-o zonă a echilibrului este, poate, cea mai înțeleaptă atitudine, pe care o au, de fapt tot mai mulți oameni, în rutina zilnică: dezactivarea notificărilor pe telefon în anumite intervale de timp, activarea opțiunii „Nu deranjați”, practicarea unor tehnici de mindfulness, utilizarea unor aplicații care să le reducă expunerea la tehnostres.