
În ospitalitate, materialele nu
sunt simple suprafețe. Ele sunt memoria atingerii și prima formă de grijă față
de oaspete. Un hotel frumos trebuie să fie, înainte de toate, un hotel sigur:
curat, sănătos, durabil, ușor de întreținut și responsabil în fața normelor
care îi protejează pe cei care îl locuiesc temporar.
Designul hotelier are o miză aparte: el trebuie să seducă rapid, dar să
reziste ani de zile. O cameră de hotel este folosită de sute de oaspeți, un hol
de recepție este traversat zilnic de bagaje, copii, personal și furnizori, iar
un spa lucrează permanent cu apă, abur, temperatură și substanțe de curățare.
De aceea, alegerea materialelor nu poate fi redusă la culoare, textură și
buget. Ea devine o decizie de siguranță, de sănătate publică, de mentenanță și
de identitate de brand. În designul interior adresat spațiilor ospitalității,
am insistat mereu asupra unei idei simple: materialul potrivit este acela care
își păstrează frumusețea fără să pună în pericol utilizatorul. Lemnul,
textilele, sticla, piatra, metalul, vopselele, adezivii și panourile decorative
au fiecare o poezie proprie, dar și un profil de risc: inflamabilitate, emisii
chimice, alunecare, fragilizare, mucegai, toxicitate sau degradare în timp.
În hotel, estetica nu trebuie să ascundă siguranța. Trebuie să o facă
invizibilă, firească și elegantă. Această abordare este cu atât mai importantă în România,
unde proiectele hoteliere se dezvoltă în contexte foarte diferite: clădiri noi,
conversii de clădiri istorice, pensiuni premium, boutique hoteluri urbane,
resorturi balneare sau hoteluri de business. În toate aceste situații,
designerul trebuie să lucreze într-un echilibru delicat: să creeze emoție, dar
să verifice reacția la foc; să propună textile sofisticate, dar să ceară
certificate; să păstreze autenticitatea locală, dar să respecte standarde profesionale
de exploatare.
Cadrul de siguranță: România,
Europa și standardele internaționale
· În
România, proiectarea și amenajarea hotelurilor se raportează la cerințele
fundamentale ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, care
include securitatea la incendiu, igiena, sănătatea, mediul, siguranța și
accesibilitatea în exploatare. Pentru hoteluri, aceste cerințe nu sunt un
detaliu tehnic, ci baza pe care se construiește experiența oaspetelui.
· La
nivel de securitate la incendiu, Normativul P 118/1-2025 este reperul esențial
în proiectarea construcțiilor. Pentru design interior, el trebuie citit
împreună cu scenariul de securitate la incendiu, cu cerințele de evacuare și cu
documentația tehnică a produselor specificate. Un lambriu, o mochetă, o
draperie sau un panou acustic devin elemente de proiectare cu responsabilitate
directă asupra evacuării și propagării fumului.
· La
nivel european, Regulamentul (UE) nr. 305/2011 privind produsele pentru
construcții stabilește cadrul pentru declararea performanței produselor și
marcajul CE. În limbaj practic, designerul trebuie să ceară nu doar o mostră
frumoasă, ci și fișa tehnică, declarația de performanță și clasa de reacție la
foc a produsului. Sistemul european EN 13501-1 clasifică materialele după
reacția la foc, de la clasele necombustibile până la materialele fără
performanță declarată, iar pentru pardoseli utilizează clase specifice precum
Bfl-s1 sau Cfl-s1.
· Pentru
sănătatea aerului interior, discuția se mută către emisii de compuși organici
volatili, formaldehidă, adezivi, lacuri și textile tratate chimic. Regulamentul
REACH controlează substanțele chimice în Uniunea Europeană, iar standarde și
certificări precum ISO 16000, GREENGUARD, Blue Angel, OEKO-TEX, FSC, LEED și
WELL oferă repere suplimentare pentru selecția materialelor. WELL Building
Standard, de exemplu, pune accent pe aer interior curat și reducerea surselor
de poluare, în timp ce LEED include credite pentru materiale cu emisii reduse.
Ce verific înainte de a introduce un material într-un hotel
1. Unde va fi montat: cameră,
coridor, restaurant, spa, baie, scară sau recepție.
2. Cum se comportă la foc și ce
fum produce.
3. Ce emisii are în aerul
interior.
4. Cum se curăță și cât rezistă
la trafic.
5. Dacă are documente: fișă
tehnică, declarație de performanță, certificat, instrucțiuni de întreținere.
6. Dacă se potrivește cu
identitatea locului, nu doar cu trendul momentului.
Ce putem învăța de la lanțurile
hoteliere internaționale
Lanțurile hoteliere internaționale lucrează cu brand standards, ghiduri de
design, prototipuri, mock-up rooms și proceduri clare de aprobare a
materialelor. Într-un proiect pentru un brand internațional, designerul nu
propune doar un moodboard sau o randare, ci un sistem coerent: concept,
paletă materială, criterii de performanță, buget, durabilitate, mentenanță și
conformitate locală.
Marriott, în programul Serve 360 vorbește despre proiectarea și operarea
sustenabilă a hotelurilor, iar resursele sale de sustenabilitate includ
direcții pentru certificări de clădiri și reducerea impactului de mediu. Accor
promovează designul sustenabil și certificări precum LEED și BREEAM pentru
performanța hotelieră. IHG descrie programul Journey to Tomorrow și sistemele
sale de management al sustenabilității, iar Hilton folosește strategia Travel
with Purpose și sistemul LightStay pentru urmărirea performanțelor de mediu.
Aceste exemple arată că, în industria internațională, materialul nu mai este
ales izolat: el intră într-o strategie de brand, operare și responsabilitate.
Pentru hotelurile independente din România, lecția este foarte valoroasă.
Chiar dacă un boutique hotel nu are un manual stufos, acesta poate adopta
aceeași disciplină: matrice de materiale, mostre aprobate, clase de foc
documentate, standard de curățare, furnizori verificați, manual de întreținere
și, foarte important, probe în cameră-pilot înainte de achiziția finală.
Designerii internaționali și
lecția materialelor cu identitate
În proiectele hoteliere de top, materialele nu sunt alese doar pentru lux,
ci pentru poveste, tactilitate și durată. Studiouri precum Yabu Pushelberg
lucrează cu lemn, piatră, marmură și detalii rafinate, construind interioare
care par relaxate, dar sunt atent controlate tehnic. HBA, unul dintre marile
studiouri de hospitality design, își definește abordarea prin înțelegerea
locului, a culturii și a experienței oaspetelui. Rockwell Group tratează
hotelul ca pe o scenografie a socializării, iar Patricia Urquiola demonstrează
cum materialele locale, culoarea și textura pot transforma un hotel într-o
experiență contemporană, fără a pierde legătura cu orașul sau regiunea.
Din această perspectivă, recomandarea mea pentru proiectele hoteliere din
România este clară: nu copiați imaginea unui hotel internațional, ci copiați rigoarea
procesului. Un interior memorabil nu se obține prin acumulare de
materiale scumpe, ci prin alegerea câtorva materiale corecte, bine puse în
operă, ușor de întreținut și justificate cultural. Marmura poate fi
spectaculoasă, dar într-un spa trebuie verificată antideraparea. Lemnul poate
da căldură, dar pe căile de evacuare are nevoie de tratament, detaliere și
certificare. O draperie grea poate face o cameră elegantă, dar trebuie să fie
ignifugă și să își păstreze performanța după curățări repetate.
(Va urma)


0 Comentarii