Designul care protejează (I) Siguranța materialelor în designul interior al hotelurilor și spa-urilor Autor: Dr. Luiza Varga, Președintele Ordinului Industriei de Design din România


În ospitalitate, materialele nu sunt simple suprafețe. Ele sunt memoria atingerii și prima formă de grijă față de oaspete. Un hotel frumos trebuie să fie, înainte de toate, un hotel sigur: curat, sănătos, durabil, ușor de întreținut și responsabil în fața normelor care îi protejează pe cei care îl locuiesc temporar.

 

Designul hotelier are o miză aparte: el trebuie să seducă rapid, dar să reziste ani de zile. O cameră de hotel este folosită de sute de oaspeți, un hol de recepție este traversat zilnic de bagaje, copii, personal și furnizori, iar un spa lucrează permanent cu apă, abur, temperatură și substanțe de curățare. De aceea, alegerea materialelor nu poate fi redusă la culoare, textură și buget. Ea devine o decizie de siguranță, de sănătate publică, de mentenanță și de identitate de brand. În designul interior adresat spațiilor ospitalității, am insistat mereu asupra unei idei simple: materialul potrivit este acela care își păstrează frumusețea fără să pună în pericol utilizatorul. Lemnul, textilele, sticla, piatra, metalul, vopselele, adezivii și panourile decorative au fiecare o poezie proprie, dar și un profil de risc: inflamabilitate, emisii chimice, alunecare, fragilizare, mucegai, toxicitate sau degradare în timp.

În hotel, estetica nu trebuie să ascundă siguranța. Trebuie să o facă invizibilă, firească și elegantă. Această abordare este cu atât mai importantă în România, unde proiectele hoteliere se dezvoltă în contexte foarte diferite: clădiri noi, conversii de clădiri istorice, pensiuni premium, boutique hoteluri urbane, resorturi balneare sau hoteluri de business. În toate aceste situații, designerul trebuie să lucreze într-un echilibru delicat: să creeze emoție, dar să verifice reacția la foc; să propună textile sofisticate, dar să ceară certificate; să păstreze autenticitatea locală, dar să respecte standarde profesionale de exploatare.

 

Cadrul de siguranță: România, Europa și standardele internaționale

·      În România, proiectarea și amenajarea hotelurilor se raportează la cerințele fundamentale ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, care include securitatea la incendiu, igiena, sănătatea, mediul, siguranța și accesibilitatea în exploatare. Pentru hoteluri, aceste cerințe nu sunt un detaliu tehnic, ci baza pe care se construiește experiența oaspetelui.

·      La nivel de securitate la incendiu, Normativul P 118/1-2025 este reperul esențial în proiectarea construcțiilor. Pentru design interior, el trebuie citit împreună cu scenariul de securitate la incendiu, cu cerințele de evacuare și cu documentația tehnică a produselor specificate. Un lambriu, o mochetă, o draperie sau un panou acustic devin elemente de proiectare cu responsabilitate directă asupra evacuării și propagării fumului.

·      La nivel european, Regulamentul (UE) nr. 305/2011 privind produsele pentru construcții stabilește cadrul pentru declararea performanței produselor și marcajul CE. În limbaj practic, designerul trebuie să ceară nu doar o mostră frumoasă, ci și fișa tehnică, declarația de performanță și clasa de reacție la foc a produsului. Sistemul european EN 13501-1 clasifică materialele după reacția la foc, de la clasele necombustibile până la materialele fără performanță declarată, iar pentru pardoseli utilizează clase specifice precum Bfl-s1 sau Cfl-s1.

·      Pentru sănătatea aerului interior, discuția se mută către emisii de compuși organici volatili, formaldehidă, adezivi, lacuri și textile tratate chimic. Regulamentul REACH controlează substanțele chimice în Uniunea Europeană, iar standarde și certificări precum ISO 16000, GREENGUARD, Blue Angel, OEKO-TEX, FSC, LEED și WELL oferă repere suplimentare pentru selecția materialelor. WELL Building Standard, de exemplu, pune accent pe aer interior curat și reducerea surselor de poluare, în timp ce LEED include credite pentru materiale cu emisii reduse.

 

Ce verific înainte de a introduce un material într-un hotel

1. Unde va fi montat: cameră, coridor, restaurant, spa, baie, scară sau recepție.

2. Cum se comportă la foc și ce fum produce.

3. Ce emisii are în aerul interior.

4. Cum se curăță și cât rezistă la trafic.

5. Dacă are documente: fișă tehnică, declarație de performanță, certificat, instrucțiuni de întreținere.

6. Dacă se potrivește cu identitatea locului, nu doar cu trendul momentului.

 

Ce putem învăța de la lanțurile hoteliere internaționale

Lanțurile hoteliere internaționale lucrează cu brand standards, ghiduri de design, prototipuri, mock-up rooms și proceduri clare de aprobare a materialelor. Într-un proiect pentru un brand internațional, designerul nu propune doar un moodboard sau o randare, ci un sistem coerent: concept, paletă materială, criterii de performanță, buget, durabilitate, mentenanță și conformitate locală.

Marriott, în programul Serve 360 vorbește despre proiectarea și operarea sustenabilă a hotelurilor, iar resursele sale de sustenabilitate includ direcții pentru certificări de clădiri și reducerea impactului de mediu. Accor promovează designul sustenabil și certificări precum LEED și BREEAM pentru performanța hotelieră. IHG descrie programul Journey to Tomorrow și sistemele sale de management al sustenabilității, iar Hilton folosește strategia Travel with Purpose și sistemul LightStay pentru urmărirea performanțelor de mediu. Aceste exemple arată că, în industria internațională, materialul nu mai este ales izolat: el intră într-o strategie de brand, operare și responsabilitate.

Pentru hotelurile independente din România, lecția este foarte valoroasă. Chiar dacă un boutique hotel nu are un manual stufos, acesta poate adopta aceeași disciplină: matrice de materiale, mostre aprobate, clase de foc documentate, standard de curățare, furnizori verificați, manual de întreținere și, foarte important, probe în cameră-pilot înainte de achiziția finală.

 

Designerii internaționali și lecția materialelor cu identitate

În proiectele hoteliere de top, materialele nu sunt alese doar pentru lux, ci pentru poveste, tactilitate și durată. Studiouri precum Yabu Pushelberg lucrează cu lemn, piatră, marmură și detalii rafinate, construind interioare care par relaxate, dar sunt atent controlate tehnic. HBA, unul dintre marile studiouri de hospitality design, își definește abordarea prin înțelegerea locului, a culturii și a experienței oaspetelui. Rockwell Group tratează hotelul ca pe o scenografie a socializării, iar Patricia Urquiola demonstrează cum materialele locale, culoarea și textura pot transforma un hotel într-o experiență contemporană, fără a pierde legătura cu orașul sau regiunea.

Din această perspectivă, recomandarea mea pentru proiectele hoteliere din România este clară: nu copiați imaginea unui hotel internațional, ci copiați rigoarea procesului. Un interior memorabil nu se obține prin acumulare de materiale scumpe, ci prin alegerea câtorva materiale corecte, bine puse în operă, ușor de întreținut și justificate cultural. Marmura poate fi spectaculoasă, dar într-un spa trebuie verificată antideraparea. Lemnul poate da căldură, dar pe căile de evacuare are nevoie de tratament, detaliere și certificare. O draperie grea poate face o cameră elegantă, dar trebuie să fie ignifugă și să își păstreze performanța după curățări repetate.

 

(Va urma)


De: SpaMagazin | 8 Iun 2026

0 Comentarii

Adauga un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi facuta publica. Completati cel putin campurile obligatorii.