Eticheta în Wellness – Spa

Cel care intră pentru prima oară într-un centru Spa, ca oaspete, are o mulțime de întrebări, așteptări (unele nejustificate), chiar emoții. El va învăța pe parcurs ce trebuie să facă și ce să nu facă, iar pentru aceasta este nevoie ca personalul să îl îndrume corespunzător, după ce el însuși își va fi însușit principalele norme de etichetă, care țin nu doar de buna cuviință, ci și de asigurarea fluidității activității în acea locație (mai ales într-o unitate mare), respectiv de asigurarea unor servicii de calitate. Din diverse motive (migrarea personalului, folosirea acelorași angajați pe mai multe funcții etc.), uneori apar sincope sau neînțelegeri, care îl vor face pe oaspete să se simtă dezorientat, stânjenit, descurajat să continue și să se bucure de o adevărată atmosferă Spa. Vom trece în revistă câteva elemente de etichetă, care considerăm că sunt de ajutor și celor aflați la început de drum în operarea unui centru Spa; sunt lucruri care țin de profesionalismul propriu-zis, dar și de relația cu clientul. Desigur, prima regulă și cea mai importantă este să zâmbim.

Comunicarea și semnalizarea

O bună semnalizare este secretul evitării complicațiilor, chiar dacă elementele de signalectică pot fi în disonanță cu viziunea designerului de interior. Și, mai înainte de toate, este necesară comunicarea anumitor interdicții, în funcție de politica internă a locației (maniera în care se face este foarte importantă):

• Fumatul este absolut nerecomandat în incinta unui Spa, iar dacă există un spațiu dedicat, acesta trebuie foarte bine izolat și ventilat.
• Desigur, nu se intră cu animale de companie.
• Telefonul, tableta sau orice gadget din această categorie trebuie lăsate la garderobă ori ținute închise - nu se poate vorbi de relaxare răspunzând la apeluri, mesaje sau e-mailuri. În definitiv, fiecare decide ce face în timpul de relaxare, problema însă este că îi va deranja pe ceilalți din jurul său. Ar fi bine ca regula să fie aplicată chiar și când este vorba de proceduri cosmetice clasice (pedichiură, de pildă), permițându-se însă accesul la reviste sau cărți.
• Nu se intră cu bijuterii sau alte obiecte de valoare. Ar fi indicat să existe un spațiu destinat depozitării acestora, pentru cei care nu le-au putut lăsa acasă; este un aspect care conferă oaspeților un anumit confort psihic.

Igiena

Este bine ca dușurile să existe (și să fie ”promovate”) în cât mai mult puncte cheie: la vestiar, în scop igienic, în zona de piscină sau hidromasaj, înainte de o procedură sau tratament. Dușul înlătură mirosul de parfum care i-ar putea irita pe ceilalți, dar este recomandat și atunci când oaspetele iese din cada cu hidromasaj sau piscină, care au apă clorurată; este contraindicat ca aceste substanțe să fie transportate și mai adânc în piele, prin intermediul masajului.

Programarea

În momentul în care se face programarea pentru o procedură, clientul trebuie sfătuit să ajungă cu 10 – 15 minute mai devreme. Este oricum o marjă necesară pentru ca el să nu sosească la Spa în urma unei curse contra-cronometru – nimic nu este mai puțin productiv pentru o ședință, fiind nevoie de ceva timp pentru ca acesta să ”intre în atmosferă”. Odată ajuns, după recepție, oaspetele trece pe la vestiar și poate face un duș. Dacă a sosit prea devreme, este bine să poată face o baie de aburi sau o saună, un hidromasaj ori să intre în piscină, ca etape pregătitoare pentru un masaj, de pildă. Sosirea mai devreme cu câteva zeci de minute poate face experiența Spa mai interesantă, în contextul în care anumite facilități oricum sunt puse în funcțiune. În cazul celor care sunt oaspeți pentru prima dată, ar fi bine ca un angajat să le prezinte eventuale oferte, chiar să le fie oferit un tur al Spa-ului. Lucrurile sunt un pic mai complicate la unitățile aglomerate (Spa de zi într-o zonă urbană, sau într-un resort în plin sezon, unde clientul este captiv, ori unde Spa-ul este chiar punctul forte al locației) - aici marja de timp necesară poate fi ridicată la 20-30 de minute.

Acustica

Există permanent întrebarea: ”Cum și cât se poate vorbi într-un Spa?”. Greu de răspuns, atâta vreme cât ai o piscină, unde vin eventual și copii, sau un grup de tineri care vor să socializeze în saună sau jacuzzi (sau un instalator care rezolvă o urgență). Regula ne duce către cât mai multă liniște și este important ca saloanele de tratament și zonele de relaxare să fie bine izolate fonic. Și în saloanele de tratament, desigur, se poate vorbi, dar pe un ton jos (se poate spune că există o tonalitate specifică). În general, oaspetele urmează exemplul, atitudinea terapeutului.

Sunt de preferat gesturile line, fără mișcări bruște, chiar dacă terapeutul are un alt client imediat după aceea sau clientul și-a amintit că trebuie să ajungă undeva. Invitația de a părăsi sala sună ceva de genul „aștept în fața ușii să vă conduc”.

Cine pe cine masează

Dacă se poate opta, oferiți clientului posiblitatea de a alege cine îi face masajul – un bărbat sau o femeie. În general, sunt preferate femeile (circa trei sferturi dintre solicitări, indiferent de sexul clientului). Ședința va urma anumite proceduri, dar maseurul să nu fie un „automat” (și, chiar dacă are experiență, nici un „clarvăzător”). Oamenii trebuie înc­u­rajați discret să-și exprime dorințele (mai multă sau mai puțină presiune, intensitatea muzicii mai mică, temperatura). Dacă nu va avea tot confortul, clientul se va concentra pe ceea ce îl deranjează și nu va reveni.

Nuditatea - controverse

Eticheta privind nuditatea este tot mai rar o problemă în lumea modernă. De cele mai multe ori, se intră în Spa după ce au fost lăsate la vestiar majoritatea hainelor, cu excepția unui slip, în cazul utilizării piscinei. Probabil nu a rămas niciun Spa care să nu ofere halat de baie, eventual papuci de unică folosință. Totuși, mai există rețineri sau restricții în privința nudității, din considerente culturale sau religioase, ori neliniști personale rezultate din educație.

Există proceduri în care oaspetele poate sta îmbrăcat (refexoterapie, Reiki, trata­mente faciale, unele proceduri Thai massage)... în orice caz, trebuie să fim foarte atenți la respec­tarea protocoalelor privitoare la respectarea intimității.

În privința masajului, cultura europeană și americană merg pe ideea de a rămâne expusă doar acea parte care este masată, restul fiind acoperit cu un material textil. Lenjeria intimă de unică folosință (și nu lenjeria proprie) este totdeauna de preferat, din motive igienice, dar și practice – lasă mai multă libertate maseurului. Dar să vedem câteva practici pe acest subiect, din diferite culturi:

• Marea Britanie, SUA, Australia, Caraibe: se practică o anumită decență în mod tradițional, cei mai mulți oameni purtând costume de baie în saune, băi de aburi sau jacuzzi.
• Japonia: În locațiile tradiționale, sexele sunt în general separate, iar nuditatea poate fi întâlnită uneori. „Decența” este respectată folosindu-se un prosop utilizat și în igiena curentă, care se stoarce și se pune pe cap.

• India: Tratamentele ayurvedice presupun lipsa completă a hainelor și se realizează de persoane de același sex cu cel tratat.
•  Orientul Mijlociu: Există întotdeauna o separare între sexe, iar femeile de religie musulmană intră fără haine în hammam, deși regulile le impun acoperirea organelor genitale.
•  Scandinavia, Rusia: Se acceptă nuditatea în cazul familiei sau cu prietenii de aceeași vârstă, iar în Spa-urile aglomerate există zone separate pentru bărbați și femei. Costumele de baie nu sunt purtate în saune și băi din motive de igienă și se obișnuiește utilizarea unui prosop, astfel ca la saună să nu se stea direct pe lemn.
• Europa Centrală, spațiul germanic: Aici există o atitudine mai relaxată față de nuditate, precum și unele convingeri ferme privind igiena (și aici costumele de baie sunt considerate neigienice). Oamenii nu se feresc de nuditate în grup, chiar și în prezența sexului opus. Prosoapele sunt folosite pentru a sta pe ele și a le pune sub picioare la saună.