Gala Anualei de Arhitectură București, decembrie 2021, Ateneul Român

Fiecare dintre galele celor 19 ediții ale Anualei de Arhitectură s-a desfășurat în câte o locație specială din Capitală; în 2021, la aniversarea a 20 de ani de existență a Ordinului Arhitecților din România, a fost ales Ateneul Român, o clădire emblematică pentru arhitectura și cultura românească. Pe 7 decembrie 2021, am participat la acest eveniment special, unde am distribuit ultima ediție a revistei.

Manifestarea s-a desfășurat în cele mai stricte condiții de siguranță sanitară, par­tici­panții intrând pe bază de cer­­tificate COVID sau teste rapide și pur­tând măști de protecție pe întrea­ga durată a evenimentului. Recepția a avut loc în rotonda Ateneului, unde invitații au putut socializa într-un spațiu amplu, deschis, iar gala propriu-zisă s-a des­fă­șurat în sala mare de spectacole, sub renumita cupolă a edifi­ciului, mar­cându-se împlinirea celor 20 de ani ai OAR printr-o ambianță festivă, dar și de reverență pentru locație. Gala a încu­nunat efortul organizatorilor făcut de-a lungul întregului an, care a cuprins evenimente conexe, pro­mo­vare, con­sti­tuirea juriilor, organizarea con­cursului de proiecte ș.a.m.d.

Unul din­tre evenimentele remarcabile din cadrul Anualei de Arhitectură a fost Aniversarea OAR București de la Așezămintele Ion I.C. Brătianu din București, pe 8 octombie 2021, la care am participat și noi.

Tema (și logo-ul) acestei ediții a fost „7111 COD CAEN”, prin care ni s-a atras atenția că un procent im­pre­sionant de construcții din Ro­mânia nu sunt realizate prin decizia finală a pro­fesionistului arhi­tect și proiectant: „Prin Anuala de Arhi­tec­tură Bu­curești 2021, ches­tionăm cum și dacă piața de con­strucții și proiectare, direcțiile an­tre­prenoriale, inițiativele de stat și particulare pot regla singure calitatea arhitecturii și a con­strucțiilor sau mai este nevoie de altceva, acel altceva care să ofere o anumită stabilitate și echi­libru. Dacă în unele țări europene, profesia de arhitect este protejată ca profesie liberală, în alte țări ea pare a fi la îndemâna oricui. Cazul României este paradigmatic. Arhitect sau non-ar­hitect, profesionist sau ne-­pro­fesionist, toți pot avea codul CAEN 7111 pentru propria firmă, co­dul specific activității de arhitectură. Pe de altă parte, ne displac orașele autoh­tone, dar ele sunt definite, în final, prin negocierea unor părți în care, de multe ori, profesioniștii nu au decizia finală. În România, proiec­tarea construcțiilor pare realizată de spe­cia­liști, dar, în practică, ea se su­bor­donează unui demers total diferit: profesionistul, arhitectul, proiectantul devin uneori o entitate fără drept de decizie finală într-o firmă. Și atunci cum se construiește Orașul? Cum obținem calitatea în arhitectură, în urbanism și construcții? Complexitatea și imp­lica­țiile proiectării clădirilor au făcut ca societatea să legifereze faptul că solu­țiile de arhitectură pot fi livrate doar de echipe specializate de arhitecți, ingineri, profesioniști în arhitectură, urbanism, design și construcții. Reali­tatea ne arată, însă, că lucrurile sunt departe de a se desfășura astfel. Specialistul în proiectare pierde teren în fața unor abordări empirice, al căror efect, din păcate, îl resimțim cu toții.”

Anuala de Arhitectură București 2021, ediția a XIX-a, trage astfel un semnal de alarmă asupra condiției de decizie a profesionistului român, con­­diție ce determină calitatea con­­­strucțiilor în mediul autohton. Tre­buie să repunem în discuție rolul arhi­­tectului, al specialistului în con­strucții și valoarea unui mediu de calitate. In­con­gruențele legislative, etapele de avizare, glosarul de termeni în arhi­tectură și construcții, îmbu­nătățirea legii 184, codul construcțiilor, legea 50, legea 10, legea 350, cercetarea și ino­varea tehnologică, amprenta de car­bon, toate acestea au fost teme de dez­bateri publice în recenta ediție a Anualei de Arhitectură București, o dez­batere și un think tank la nivel național, dar și internațional, despre rolul arhitectului și al profesionistului în societatea de astăzi.

Premiile Anualei de Arhitectură București, 2021

Arhitectură construită

l Juriu: Octavio MESTRE, Jonathan SERGISON, Hildegard BRANDL, Holger MEYER, Pit KUFFER

• Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectura locuinței individuale”: Casa cu copac (arh. Dan Enache, arh. Călin Radu, arh. Alice Ioniță, arh. Andrei Alexa)

• Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectura locuinței colective”: Urban Spaces – Badea Cârțan 13 (arh. Eliza Yokina, arh. Adrian Soare)

• Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectură publică” și ”Cel mai bun client de arhitectură 2021”: Muzeul Atelier Școala de la Piscu (arh. Cosmin Pavel, arh. Cristina Constantin)

• Premiul secțiunii„Arhitectură construită / arhitectură și patrimoniu”: Palatul Marmorosch Blank Bank – The Marmorosch Hotel (arh. Adrian Soare, arh. Cristina Popescu, arh. Andrei Cumpănășoiu)

• Premiul secțiunii „Arhitectură construită / peisaj și spațiul public”: SERA Eden (arh. Corvin Cristian, arh. Șerban Roșca, arh. Petru Lăluț)

• Arhitectura amenajărilor interioare

• Juriu: Marc JAY, Kristoffer Lindhardt WEISS, Angela KOVÁCS, Bogdan CIOCODEICĂ, Cătălin NĂSTĂSOIU

• Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / amenajări rezidențiale”: Penthouse Strada Varșovia (arh. Corvin Cristian, arh. Alina Stoica, arh. Alia Al-Jabbari, arh. Vlad Hani)

• Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / amenajări horeca” (ex aequo): Velocità (arh. Corvin Cristian, arh. Șerban Roșca, arh. Petru Lăluț) și Casa Popeea (arh. Adrian Manea, arh. Elena Kella, RIBA 20026147, arh. Liviu Suveica)

• Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / amenajări corporate și retail”: Microsoft HQ România (arh. Corvin Cristian, arh. Adrian Oancea, arh. Șerban Roșca, arh. Claudiu Bică, arh. Alina Stoica, arh. Iulian Ungureanu, arh. Ana Mălăianu, arh. Alia Al-Jabbari, arh. Tudor Coraci, arh. Petru Lăluț, arh. Vlad Hani)

• Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / expoziții, stan­duri și scenografie”: Dușmance ale poporului (arh. Cosmina Goagea, arh. Justin Baroncea, arh. Constantin Goagea)

• Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / design de obiect”: Rastelul Monkey (arh. Alina Moise)

• Arhitectură și cercetare

• Juriu: Ileana TUREANU, Mirela DUCULESCU, Andra PANAIT, Mihai DUȚESCU, Alex CĂLIN

• Premiul secțiunii „Cercetare prin arhitectură / carte de arhitectură”: Ctitorii ale oamenilor liberi. Arhi­tectura bisericilor de zid ale ro­mânilor din zonele de graniță dintre Oltenia, Muntenia și Transilvania (1700-1850) - arh. Matei Eugen Stoean

• Premiul secțiunii „Cercetare prin arhitectură / arhitectură și expe­ri­ment”: A treia ipostază - arh. George Marinescu, arh. Maria Daria Oancea

• Premiul secțiunii „Cercetare prin arhitectură / diplome de arhitectură” - Integrare urbană: Locuire pe strada George Georgescu - Vlad Olaru; Extin­derea Seminarului Teologic Roman - Ruben Pintea (ex aequo)

Arhitectură de portofoliu

Juriu: Mario KUIBUȘ, Irina MELIȚĂ, Adrian MOLEAVIN, Mihai MUNTEANU, Cristina ENACHE

• Premiul secțiunii „Arhitectură de portofoliu / arhitectura locuinței”: Casa pe care ți-o poți construi singur (arh. Laura Mazâlu, arh. Gabriel Chivu, arh. Ștefan Mircea, arh. Thomas Herrera); Habitatges Sistema 360 (arh. Francec Buixeda, arh. Jean Craiu, arh. Alexandra Demetriu, arh. Maria Barcina) - ex aequo

• Premiul secțiunii „Arhitectură de portofoliu / arhitectură publică”: Muzeul de artă Sara Hildén (arh. Cosmin Anghelache, arh. Astrid Rottman, arh. Cassandra Pop)

• Premiul secțiunii „Arhitectură de portofoliu / amenajări de interior”: Murghiol Bungalows (arh. Miruna Pribeagu, arh. Georgiana Spiridon, arh. Andreea Panescu Ghinea, arh. Flavia Pesuc, arh. Diana Pătrașcu, arh. Pri­beagu Dan Gabriel).

Pentru mai multe detalii și noutăți, puteți accesa:

www.anuala.ro

www.oar-bucuresti.ro

Facebook: anuala.arhitectura