Cosmeticele – ingrediente controversate

Centrele Spa / Wellness folosesc din plin produse cosmetice în cadrul diverselor procedee și tratamente. Deseori, centrele respective includ și servicii de înfrumusețare, argument în plus pentru a ne opri un pic asupra unui aspect: cât de sigure sunt aceste cosmetice, care pot fi consecințele negative asupra sănătății, în contextul în care, pe lângă efectele benefice, ele pot conține și o serie de substanțe chimice cel puțin controversate. Este și motivul pentru care alegerea gamei de cosmetice se face în strânsă legătură cu conceptul locației, iar calitatea serviciilor (reflectată în preț) este în strânsă legătură cu calitatea cosmeticelor utilizate. Din aceeași perspectivă merită să evaluăm și multiplele activități legate de igiena corporală și aromele ambientale. Date fiind numeroasele dezbateri pe această temă, puțini operatori Spa din liga superioară omit să specifice că folosesc cosmetice naturale, Bio, organice, Eco, ”recomandate de medicii dermatologi” și așa mai departe, dar... ar fi bine să citim și etichetele.

Când vorbim de cosmetice într-un centru Spa/wellness ne referim deci nu doar la cele din centrul de înfrumusețare, ci și la uleiuri de masaj, creme, măști de corp sau săruri de baie, săpunuri, șampoane și geluri de duș, chiar arome pentru ambient, majoritatea conținând substanțe volatile cu miros plăcut. Se apreciază că produsele cosmetice de calitate acceptabilă, utilizate zilnic de către femei, conțin mai bine de 500 de ingrediente, dintre care câteva sunt cu siguranță controversate. Fiind folosite curent și în cantități mari, cosmeticele respective aduc în organism anual, prin intermediul pielii care le absoarbe, circa 2,3 kg de substanțe toxice.

Imensa piață a cosmeticelor este marcată atât de falsificarea unor produse cunoscute ca sigure, cât și de un marketing scăpat uneori de sub control, având la bază o legislație ambiguă, care se modifică permanent. Miza este deosebit de importantă, daunele pe care le pot provoca sănătății intrând în atenția diverselor organizații – în SUA, chiar FBI-ul este implicat în combaterea acestui fenomen care s-a dezvoltat foarte mult pe segmentul on-line. Astfel au fost depistate produse care conțin, pe lângă cantități ridicate de bacterii nocive, substanțe periculoase precum arsenic, beriliu sau cadmiu. Prin urmare, în niciun caz aceste produse nu trebuie achiziționate de la comercianți greu de urmărit precum cei ambulanți, din piețe sau chioșcuri obscure. Trebuie să ne dea de gândit un ambalaj diferit de cel cunoscut (chiar dacă scrie pe el că este un produs în serie limitată), prețul mai mic, consistența și textura care trădează produsele contrafăcute.

Dificultățile depășesc însă zona ”gri/neagră” a pieței. O problemă controversată a acestui domeniu este faptul că furnizorul unui produs cosmetic poate fi exceptat de la obligativitatea inscripționării tuturor ingredientelor pe etichetă, în virtutea păstrării secretului comercial. Totuși, există anumite substanțe chimice (de conservare, parfumare, aromatizare, uleiuri esențiale) care, atunci când sunt incluse în produsul cosmetic în anumite procente, trebuie menționate obligatoriu. 
România, ca țară membră UE, a preluat normele acestei organizații, renunțând la legislația anterioară. Ministerul Sănătății are atribuții privind reglementarea și administrarea bazelor de date în domeniul produselor cosmetice, supravegherea, inspecția și controlul pe piață al produselor cosmetice, informarea populației, înregistrarea cazurilor semnalate privind efectele adverse asupra populației cauzate de produsele cosmetice, transmiterea de informații și raportări Comisiei Europene. Este un aspect care denotă faptul că putem transpune în practică imediat rezoluțiile apărute în urma ultimelor cercetări. Totuși, zona aceasta rămâne una a controverselor inițiate de cercetări private sau ale unor organizații independente, de care oficialitățile țin cont sau nu. Unele substanțe au fost declarate ca dăunătoare, altele sunt doar ”suspecte”, prin urmărirea unor statistici. Este greu de delimitat unde se oprește cercetarea temeinică și unde începe ”folclorul”, așa cum este dificil de stabilit cât de naturale mai rămân unele produse, care au într-adevăr multe ingrediente naturale, dar sunt bine aditivate . În orice caz, o serie de organizații consideră că unele substanțe din produsele cosmetice au efecte asupra activității hormonale a organismului, produc reacţii alergice sau declanșează cancerul de piele, atunci când sunt utilizate în cantități mari. Iată câteva dintre ele:

Parabenii

Folosiți drept conservanți sintetici în săpunuri, șampoane, creme și loțiuni pentru corp și de îngrijire a părului sau deodorante, parabenii pot fi identificați pe etichete direct, având denumiri din gama ”metilparaben, butilparaben, ethylparaben, propylparaben” etc.. Se absorb rapid prin piele și sunt eliminați parțial, o anumită cantitate rămânând însă în organism. Date fiind numeroasele discuții privind nocivitatea, unii producători trec pe etichetă doar prima parte a denumirii, nu și extensia ”paraben”. Meritul lor este că împiedică dezvoltarea bacteriilor și fungilor în produsele cosmetice, prelungindu-le termenul de valabilitate până la ani de zile. Totuși, există studii care arată că parabenii, mai ales cei așa-numiți ”cu lanț lung” (propylparaben, isopropylparaben, butylparaben sau isobutylparaben) au legătură cu dezvoltarea cancerului la sân, prin stimularea estrogenului. În ultimii ani, numeroase companii producătoare au renunțat la acești conservanți și și-au promovat cosmeticele cu mențiunea ”nu conțin parabeni”.

Ftalații

Având terminația ”phthalate” (dietilhexilphtalate) în denumirile în engleză, sau o variantă prescurtată  (DEHP) aceștia se găsesc în deodorante, parfumuri, fixative, rujuri, lacuri de unghii, având rolul de a crește persistența parfumurilor. Uneori, se găsesc și în ambalaje, diverse materiale plastice, electronice sau jucării. Cercetătorii au descoperit câteva afecțiuni asociate acestor chimicale, respectiv diabetul și dereglările hormonale (în special scăderea nivelului de testosteron la bebeluși, cu efecte asupra dezvoltării organelor genitale, respectiv instalarea precoce a pubertății la fete). De asemenea, au fost constatate incidența grăsimii abdominale în exces și un anumit grad de intoxicare a ficatului.

Formaldehidele

În reacția cu apa, anumite ingrediente din cosmetice (șampoane, balsamuri, spumant de baie etc.) eliberează formaldehide, substanțe care împiedică formarea mucegaiului şi bacteriilor în produsele respective. Iată câteva denumiri: DMDM hydantoin, imidazolidinyl urea, diazolidinyl urea, quaternium-15. Întâlnite la o bună parte din cosmeticele produse la nivel mondial până în urmă cu câția ani, când marii producători au renunțat la ele, formaldehidele sunt recunoscute ca substanțe alergice și cu potențial cancerigen, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Sodium Lauryl Sulfate (SLS)

Având capacitatea de a modifica tensiunea superficială a lichidelor pentru a intra mai bine în contact cu pielea sau părul și a pătrunde în ele, acesta se găseşte în șampoane, săpunuri, spume de baie, demachiante, ca şi în produsele de curăţat. Pătrunzând ușor în piele, este una dintre substanțele suspectate că ar stiula dezvoltarea celulelor canceroase.

Triclosanul
Este o substanţă care distruge bacteriile, întâlnită în săpunuri lichide şi geluri antibacteriene, șervețele umede, produse de igienă a gurii, creme auto-bronzante, farduri, deodorante sau cremă de ras. Fiind constatate situații în care au fost afectate funcționarea glandei tiroide și activitatea hormonilor sexuali, sunt considerate nesigure pentru consum.

Triclocarbanul

Triclocarbanul este ingredient activ în unele săpunuri solide antibacteriene, la care o serie de mari producători au renunțat din cauza studiilor care au arătat că aduc modificări hormonale și, în plus, au un efect rapid și de durată asupra mediului.

Uleiurile minerale

Acestea, împreună cu derivatele lor (denumite în engleză ”mineral oil, paraffin, petrolatum, vaselina”) sunt obținute din petrol și se folosesc în formularea unor creme, machiaje sau balsamuri ca emoliente, având și rolul de a bloca porii pielii. Vaselina se pare că este foarte în vogă la Hollywood, de exemplu. Problemele care pot apărea sunt îmbătrânirea pielii, tulburările hormonale și chiar cancerul.

Glicol propilena

Este unul dintre cele mai întâlnite ingrediente din industriile cosmetice, farmaceutice și chiar alimentare. La nivelul pielii, unde poate ajunge prin intermediul cremelor, loțiunilor sau machiajelor, facilitează pătrunderea substanțelor toxice, modificând structura țesuturilor – este totuși una dintre substanțele ”benigne”, în sine.

Coloranți sintetici

Sunt folosiți în foarte multe produse cosmetice și pot fi recunoscuți prin denumirea ”FD&C colours” (food, drugs and cosmetics colours), sau doar D&C urmat de o culoare anume. Efectele lor pot fi iritațiile și reacțiile alergice, ca și cele provocate de parfumurile sintetice, care în plus pot provoca amețeli.
 
Lista substanțelor potențial dăunătoare nu se oprește aici, pentru că, așa cum am spus, produsele cosmetice au devenit tot mai complexe. Mai pot fi menționate Dioxanul, acidul retinoic (întâlnit în cremele de protecție solară), Methylisothiazolinone, dietanolamina (DEA) sau trietanolamina (TEA) – ca să le enumerăm pe cele mai frecvente, fiecare cu problematica lui. Curentul preparării cremelor și produselor de tratament cosmetic ”la fața locului”, sau cel puțin renunțarea la niște termene de valabilitate îndelungate, deseori inutile, se bucură de succes, ca și preparatele cu aspect natural, fără o prezentare comercială prea elaborată. Un produs este natural, Eco etc. începând cu ingredientele naturale și încheind cu ambalajul biodegradabil.