Unde merg și ce așteptări au turiștii în 2022

Sezonul estival se apropie și hotelurile dedicate segmentului leisure vor deveni neîncăpătoare pentru turiștii plecați în vacanță. Unele dintre ele, cel puțin, și poate acestea doar pentru o perioadă limitată. Pentru a înțelege cum putem atrage oaspeți sau cum putem prelungi durata unui sejur, este necesară o privire către obiceiurile de consum de anul acesta. Este o perioadă provocatoare, în care se prefigurează un entuziasm al călătoriilor, după încheierea pandemiei, dar se accen­tuează semnele unei crize economice, în speciale energetice, și efectele imprevizibile pe plan politic și economic ale războiului din țara învecinată nouă. Despre tendințele generale privind dotările hotelurilor am vorbit mai mult în ediția trecută; este cazul să discutăm și despre tendințele privind călătoriile din vara aceasta și perioada imediat următoare. Acestea vor avea efect asupra gradului de ocupare al hotelurilor și ne vor da direcții mai clare privind ofertele cu care hotelierii trebuie să vină în întâmpinarea clienților. Chiar dacă unele dintre aceste tendințe vizează destinații exotice, cu siguranță vom avea ceva de învățat și de împrumutat în oferta pe care o facem aici, în România. Știind aceste lucruri, vom găsi căi de a deveni atractivi și în contextul turismului internațional, cu care concurăm fără a mai ține cont de granițe.

Contextul economic, sanitar și politic

Turismul românesc se bazează pe o clientelă internă, care reprezintă (în anii fără evenimente) peste 75% din numărul total al turiștilor găzduiți de hoteluri, ceea ce nu este neapărat măgulitor. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, anul trecut s-au cazat în hotelurile românești mai puțin de 840.000 de turiști străini, majoritatea aflați în călătorii de afaceri (circa 58%). Situația a fost, de fapt, bună comparativ cu 2020, când incomingul a fost aproape desființat de situația sanitară – 450.000 de turiști străini. La începutul acestui an a fost constatat un reviriment, ceea ce arată că efectele pandemiei sunt pe cale să dispară. Teoretic, ar trebui să ajungem la nivelul din anii anteriori pandemiei, când la noi veneau anual 2,5 – 2,8 milioane de turiști străini care să stea efectiv la hotel. Ca o paranteză, Franța primește anual peste 80 de milioane de turiști străini, aproximativ la același nivel cu Spania și SUA; și nici măcar aceste cifre nu sunt relevante, ci zilele de ședere și sumele cheltuite de acei călători, care sunt cu totul altele, comparativ cu România, unde turistul străin cheltuiește în medie puțin peste 500 de euro într-un sejur.

Situația se complică din cauza evenimentelor din Ucraina. Teoretic, este o problemă regională, care nu ar trebui să afecteze țări precum Spania, Franța sau Italia. Și totuși, rezervările au început să scadă imediat după declan­șarea conflictului – sesizabil în Europa Occidentală, dar dramatic în țările din vecinătatea Ucrainei (Polonia, Ungaria, Estonia etc.), chiar și în vecinătatea extinsă – Bulgaria sau Croația. Scăderile rezervărilor la zboruri către aceste destinații au scăzut chiar și cu 50% într-o primă fază, dar lucrurile se ame­lio­rează cu timpul. Situația s-a înrăutățit și din cauza prețurilor energiei, care crescuseră oricum, dar și a dificultăților în achiziționarea unor produse precum cerealele sau uleiul de floarea-soarelui, provenite de multe ori din Ucraina și Rusia. Transporturile, de orice fel, inclusiv cele pentru turiști și cele pentru aprovizionare, au problemele lor, care vin pe cale de consecință. O parte din resursele turismului au fost alocate refugiaților ucraineni, efectele fenomenului urmând a fi evaluate la un moment dat. Conform multor specialiști, Europa în general este afectată ca imagine, ca destinație sigură, în special din perspectiva turismului pe distanțe lungi, și, orice s-ar face, revenirea ospitalității europene de după pandemie va fi destul de dificilă. Este important să știm toate acestea, pentru a vedea ce putem face în perioada imediat următoare, cât putem fi de creativi, având în minte ce își doresc amatorii de călătorii din această perioadă și cum putem contrabalansa efectele nedorite ale războiului din țara vecină și dificultățile economice inerente.

Destinații și experiențe preferate în 2022

Călătoriile de relaxare sunt tot mai frecvent decise în funcție de stilul de viață al celor ce călătoresc. Se caută experiențe interesante, explorări nu neapărat comode, în cadrul cărora oamenii descoperă rarități, locuri uimitoare, de vis.

Mulți vor să trăiască aceste experiențe împreună cu cei dragi, în natură și aer liber, cu multă mișcare și socializare. Drumețiile, navigarea cu barca sau caiacul, urmărirea animalelor sălbatice și păsărilor, traseele lungi pentru o fotografie spectaculoasă dau mai mult sens vacanțelor.

Ca o reminiscență a perioadei pandemice, la nivel european se caută pentru cazare locații relativ izolate, ferite de trafic și aglomerație, cu evitarea hotelurilor de tranzit. Multe asemenea experiențe se trăiesc în familie, iar timpul alocat este extins la mai multe săptămâni, pentru a cunoaște în profunzime locurile, oamenii și culturile lor (un fel de concedii sabatice). Familia participă, de asemenea, la evenimente importante din existența ei – aniversări, etape în evoluția școlară a copiilor (examene), ritualuri religioase specifice (Bar Mitzvah).

Iar aceste evenimente depind în principal de oamenii care participă, de aceea locul poate fi oriunde; hotelierul sau operatorul de turism poate face propuneri atrăgătoare.

Ca destinații internaționale, se pare că vor fi preferate zone mai puțin aglomerate: regiuni din Italia precum Umbria, Pluglia, Sicilia, coasta de vest a Franței, de preferat cu peisajele ei rurale sau semiurbane, țări europene mai puțin cunoscute, sălbăticia nealterată și aerul curat din Tasmania, pădurile cu gorile din țările africane fără conflicte, casele retrase de pe plajele braziliene, drumețiile pe munți înalți, inclusiv Everest, croaziere pe Mediterana cu iahtul sau alte tipuri de ambarcațiuni care să presupună o oarecare distanțare socială. Din tot acest pattern nu este exclus turismul cultural, dar el este oarecum privit la un bonus la ceea ce se urmărește, adică relaxarea, detoxifierea sub toate formele (inclusiv digitală), reîncărcarea bateriilor.

Un trend relativ recent, remarcat de mulți operatori, este turismul așa-numit „genealogic”, prin care oamenii care locuiesc în diverse țări sau regiuni, mai ales cele cu o imigrație intensă, doresc să își găsească strămoșii; plecând de la aceasta, se va contura o vacanță „all-inclusive” memorabilă, pe care călătorii o trăiesc cu intensitate. Oarecum în mod asemănător, devin tot mai mulți cei care pleacă în călătorii spirituale, în căutarea locurilor unde au trăit personaje și lideri spirituali ce le-au marcat personalitatea, ori unde au avut loc evenimente istorice remarcabile. Acest fapt poate fi observat și la noi, de exemplu la siturile istorice din Munții Orăștiei, sau Băile Herculane, ori pelerinajele religioase, dar se pare că mai este loc pentru inițiative turistice. Orașele mari, cu obiective istorice, de arhitectură sau pur și simplu pentru enterteinment, rămân și ele destinații dezirabile, ca city break sau pentru participarea la un eveniment punctual, dar nu mai mult decât atât. Oamenii sunt încă reticenți din perspectivă medicală.

Călătorii individuale

Foarte populare sunt călătoriile individuale, prin care subiectul pornește singur sau împreună cu câțiva prieteni cu speranța că va întâlni oameni noi care au aceleași concepții și stil de viață. Este o modalitate de a avea mai mult control asupra timpului și traseului, care va fi stabilit doar în linii mari, lăsând mai mult loc pentru adaptabilitate și flexibilitate. Uneori, se alege ca loc de cazare un spațiu confortabil, stabilit pentru câteva săptămâni, și în rest „se lasă lucrurile să curgă”, fără niciun pro­gram sau prejudecată; la final, călătorul va rămâne cu senzația că a cunoscut nu doar o comunitate, ci o regiune întreagă. Deseori, se creează o legătură afectivă cu spațiul respectiv și călătorul va reveni periodic, dorind să găsească noi și noi curozități.

Sejurul poate include scurte călătorii cu elicopterul, mașina de teren sau cu o ambarcațiune, vizând locuri pitorești, populate de animale sălbatice. Acestea din urmă vor fi observate în mediul lor firesc, fără a le perturba existența cu zgomote sau gaze de eșapament, așa cum se întâmplă deseori în turismul de masă. Canotajul, mici croaziere cu barje vintage pe Nil sau alt fluviu, safari-urile (de preferat fără partea de vânătoare) sunt o formă de a atinge aceste obiec­tive în turismul internațional. Sunt turiști care aleg destinații dintre cele mai inedited: de exemplu în Mongolia, pentru a ajuta păstroii de acolo să își mute tabăra de iarnă, călărind, vânând și locuind cu ei. Sau urmărind o eclipsă de soare în Patagonia, campând acolo și trăind o perioadă în sălbăticie, cu resurse limitate, astfel încât călătorul să iasă din zona lui de confort (bineînțeles, cu o asistență profesionistă, care să le ofere siguranță). Ori plecând cu vaporul pe Nil, de la vărsare, și ajungând pe calea apei și prin junglă sau savană la fauna spectaculoasă din Rwanda.

În general, se constată o creștere pe segmentul călătoriilor private perso­nalizate. Resursele financiare nu trebuie să fie neapărat mari, deoarece seg­men­tele de confort pot fi diferite, datorită flexibilității agenților din turism.

Tehnologia omniprezentă

Cu câțiva ani în urmă vorbeam de dorința oamenilor de a se rupe de on-line în cadrul unor sesiuni Wellness/Spa, lucru care este valabil și astăzi. Totuși, foarte puțini călători sunt dispuși să aleagă o destinație turistică fără a uza de tehnologie, chiar și numai într-o primă fază, în care își culeg informații. De fapt, tehnologia este omniprezentă, înce­pând cu pașapoartele digitale pentru vaccinuri (COVID – 19 nu este singura problemă) până la tot felul de notificări în timp real; călătorii o folosesc practic pe tot parcursul călătoriei, în măsura în care au acces la aceasta. De asemenea, se mizează tot mai mult pe variantele contactless, care aduc mai multă siguranță sanitară și rapiditate în tot ceea ce înseamnă transportul, check-in / check-out, numeroase servicii care nu necesită prezența umană. De asemenea, tehnologiile AR/VR (augmented reality/ virtual reality) cresc în importanță, prin soluții precum tururi virtuale ale camerelor, facilităților hotelului, atracțiile turistice vizate în călătorie. Cu ajutorul tuturor acestora, călătorul simte mai multă siguranță în planificarea și petre­cerea sejurului.

Personalizare și sprijin din partea agențiilor

Agențiile de turism, cu toate difi­cultățile pe care le-au întâmpinat de când s-au dezvoltat sistemele de rezervare on-line, și-au redefinit rațiunea de a exista oferind servicii noi, perso­nalizate, acolo unde internetul își arată limitele. Călătorii au nevoie de îndru­mare pentru fiecare aspect al călătoriei lor, în plus față de recenzii sau descrieri a cărăr obiectivitate nu poate fi garantată sută la sută. Există și multe intervenții din partea serviciilor de marketing, care sunt greu de identificat. Mai sunt importante aspecte legate de siguranță/criminalitate, sănatate, asigu­rări, programarea unor itinerarii speciale, evita­rea aglomerației, relațiile cu auto­ritățile etc. Companiile de turism pot interveni în această zonă cu servicii personalizate și unele chiar o fac, depășind acel stadiu în care se urmărea doar conexiunea între punctul A și punctul B.

Durabilitatea ca element cheie

Sustenabilitatea și scăderea ampren­tei de carbon este o tendință care a penetrat industria companiilor de transport, inclusiv aeriene. Călătorii sunt atenți la acest aspect și vor să afecteze cât mai puțin mediul prin activitățile lor, fapt care se observă și la căutările de pe Internet. De asemenea, turiștii au așteptări din ce în ce mai mari privind transparența entităților de turism cu privire la inițiativele lor de suste­nabilitate . Aproape 70% dintre călători se așteaptă ca industria să ofere mai multe opțiuni de călătorie ecologice, 40% fiind de acord să aleagă mijloace de transport care să protejeze mediul, iar aproape jumătate dintre călătorii euro­peni consideră gestionarea deșe­u­rilor ca fiind cea mai importantă problemă de mediu. De la inițiative precum lipsa plasticului în Horeca la redu­cerea emi­siilor de carbon, bran­durile din turism trebuie să se conecteze cu călătorii lor în toate aceste zone de interes. Uneori, nu contează timpul alocat călătoriei, privite ca o experiență în sine. Bine­înțeles, există și un segment de turiști care trec peste aspectul ecologic și vor să utilizeze cât mai eficient timpul, prin urmare apelează la curse rapide individuale sau împreună cu prietenii sau familia.